vineri, 13 iulie 2007

schísmă

ieri a plouat toată ziua şi
mă aşteptam să se rupă un baraj undeva să
se surpe fundaţiile clădirilor să cadă bucăţi din plafon
din ziduri

ore la rând sub mine a transpirat un pat străin.

ore la rând am trăit cu senzaţia unei mâini îngheţate trasând peste pielea mea
desene ciudate

spre seară mi-am ţinut ochii strâns închişi
strâns
strâns
strâns
închişi
am încercat să prind vocile celorlalţi vorbind despre oameni morţi
înecaţi
despre case luate de apă
despre sfârşitul lumii

nimic.

doar cateva remarci legate de meciul de fotbal +
un scandal politic
încă unul

sub mine transpiraţia furnicătoare a urmat traseul unui desen de
james pollock
pe tavan nişte culori ciudate

nimic altceva

nicio fisură.

luni, 9 iulie 2007

viata ca o cursa spre marele , intinsul, "Acum"

nu sunt vreun mare fan al citatelor, dar am momente cand le caut si le colectionez. nu te speria, daca ai sta de vorba cu mine, ai vedea ca nu le folosesc in conversatii.

Pstul care urmeaza e unul care nu stiu cat sens are pentru oricine altcineva care nu traieste in capul meu acum.
Scrie Andrei Gheorghe undeva:"Cand nu stii ce sa faci, accelereaza!"

Un cantec drag mie, pe care m-a ajutat Elena sa il re_descopar e Sunscreen song. mai multe detalii despre el gasiti aici, eu doar vreau sa am opresc asupra a doua versuri care acum mi se par importante, mai ales daca sunt luate impreuna:"Do one thing every day that scares you.......Don't be reckless with other people's hearts. Don't put up with people who are reckless with yours."

Back to old me...nu e prima oara cand as vrea sa dau fast forward si sa depasesc un moment din viata. Nu e prima oara cand as calca acceleratia sau as trage de ea (la motor)...din pacate asa cum nu exista rewind, sau posibilitatea sa te intorci in timp si sa faci lucrurile altfel, nici fast forward nu exista.

timpul care le vindeca pe toate este de o impasibilitate groaznica.

iar eu, cel neincrezator, inca mai am de invatat cum se traieste prezentul altfel decat la foc mic.

O-Sensei:"Esecul este cheia succesului. Fiecare greseala ne invata ceva"
si de asemenea: "Invata si uita."

„Nu vă fie frică de fericire: nu există.” (Michel Houellebecq)

sâmbătă, 7 iulie 2007

simplitatea...

exista in fotografie o regula a simplitatii... se apreciaza compozitiile clare, neincarcate, compozitiile care puncteaza dintr-o tusa o idee/traire sincera si directa. se pune accent pe subiect si se elimina restul. chestiune care, estetic vorbind, da foarte foarte bine...in imagini.

dar...

nu stiu de ce , in alte arte nu regasesc asta la fel de mult sau mai bine spus "nu se mai poarta"...
nici in viata de zi cu zi nu se mai poarta.... e ca si cum ne-am pierdut capacitatea de a lasa un zambet sa fie un zambet, asa cum era in copilarie. si iata-ma tragand cea mai stupida si cliseatica concluzie: am devenit impuri.... complexitatea are, nu-i asa, dezavantajele ei...

citesc mandrie si prejudecata, da, da, the classic one, (recuperez si eu) si e ca o gura de aer dupa houellebecq si alti autori pe care i-am parcurs in ultima vreme. Cititorule, lasa-mi dracului posturile fade sa se descompuna in kilobyites, bytes, bits...si go go go.

go grab a classic book... una, oarecare, pe care nu ai citit-o. e timpul, stii?
******


Elena, pizza pie!