vineri, 20 aprilie 2007

dimineaţă nesfârşită, omoară-mă încet

dimineaţa neîncepută mă îngroapă în griul ei sufocant


pe stradă nu-i nimeni să mă dispreţuiască

mi-e rău

mi-e foarte rău

aerul ma zgârie


în trecere pe lânga o vitrină îmi arunc o privire

şi mă urăsc

oraşul îşi aruncă luminile intermitente ale semafoarelor

spre nicăieri


închid ochii dar ii simt plini de nisip

plamânii mă înţeapă braţele mă înţeapă

creierul înţeapă


luciditatea mea falsă

în transluciditatea diminetii

înţeapă

Niciun comentariu: