pe-un picior de plai, pe-o gura de rai

Dacă nu se vede atunci poate că nu există. Dacă nu există atunci nu prea se poate vorbi despre asta. Zâmbeşte ca şi cum nimic rău nu s-a întâmplat. Zâmbeşte ca şi cum nimic rău nu s-ar putea întâmpla. Dacă nu există dovezi atunci nimeni nu are cum să afle. Nu, nu scormoni. Nu ridica covorul. Nu e nimic aici. Nimic acolo. Ce e trecut e trecut. E praf . Nu cerceta. Carpe noctem. Nu cerceta. Aparenţele trebuie păstrate. Noi nu am văzut nimic. Nu am auzit nimic. Nu ştim nimic. Dacă totuşi ţi se pare că ar fi ceva stai liniştit. Nu e nimic. Dar dacă ar fi, se poate şterge. Dăm cu buretele. Nu a fost nimic. Nu s-a schimbat nimic. Dacă nu se vede atunci nu există. Zâmbeşte ca şi cum nimic nu s-a întâmplat. De fapt chiar nu s-a întâmplat nimic.Totul e bine. Totul e minunat. Totul e perfect. Nu există altă realitate decat aceasta. Nicăieri.

Zâmbeşte. De fapt totul e bine. Treci mai departe. Nu lăsa urme.

the sea

Ascult Air - Pocket symphony , un album (inca) destul de nou, si enervant de bine facut. Am devenit gelos pe strainii care fac lucrurile al naibii de bine. Si mai au si tupeul sa iasa in fata, sa iti intre in casa, in suflet, in miezul noptii.

In your face, in your ears, inside you...

una din zilele acelea, când

îţi dispare bricheta şi în timp ce o cauţi

îţi dispar ţigările. apoi până să ajungi la tutungerie

îţi dispare portofelul. Te opreşti în mijlocul drumului şi

ridici din sprâncene. Esti gata

să râzi să tragi o înjurătură

dar

după ce deschizi gura

îţi dispare cheful.

Te enervezi îţi pierzi răbdarea şi te întoci acasă

unde îţi regăseşti calmul

pentru o vreme nu faci nimic

nu ai nimic de făcut

cel mult te bucuri ca mai ai încă hârtie şi pixuri şi

te aşezi la masă. Te gândeşti să scrii o scrisoare către

o femeie cu ochii albaştri.

îţi dispar cuvintele.

old text 3

Exista o impresie destul de clar conturata in marea majoritatea a oamenilor, ca internetul este un loc in care oamenii nu sunt niciodata ei insisi. Ca ne mintim unii pe altii, ca ne ascundem sub masti credibile /incredibile, ca ne shimbam/dedublam, sau ne cenzuram aratand numai anumite parti… Nu am fost niciodata 100% de acord cu acest lucru. Nici 100% impotriva. Doar ca am zis mereu ca oamenii nu se schimba pe internet, ci, cel mult, devin ei insisi.

La adapostul camuflajului in virtual, ne exprimam liberi, suntem mai mult noi insine decat in real. Un om rau in real nu va fi unul bun in virtual. Iar pe internet nu exista legi clare, nici moralitate impusa de regulile nescrise ale societatii, asa ca toti pot deveni aici exact ce isi doresc sa devina, fara sa se simta ingraditi de bariere genul celor descrise anterior

Pe internet oamenii isi creeaza , - de fapt ne creeam - propriile reguli. Eu unul iau de la internet ceea ce vreau. Si dau internetului ceea ce vreau. Acelasi lucru il faci si tu cititorule. Pe internet te indrepti mai mult sau mai putin exact catre ceea ce cauti. Daca navighezi la intamplare, te opresti numai acolo unde regasesti ceva ce vrei sa vezi/stii. Nu stiu cati dintre noi stau pe internet fiindca nu au altceva mai bun de facut. Presupun ca marea majoritate isi urmareste totusi o tinta mai mult sau mai putin declarata. Esti pe site-ul U2 fiindca te intereseaza U2 . Nivelul interesului nu este cel care conteaza.(Iar asta e o alta discutie). Cred ca in general, urmarim lucrurile care prezinta interes la nivel personal, vizitam site-urile legate de pasiunile noastre, comunicam predominant cu oamenii care ne plac. Pe chat, pe irc exista canale care au puterea de a selecta prin nume doar anumite persoane. Sa spunem #poezie. E un canal in care se intalnesc oameni care citesc/scriu poezie . Simplu nu? Nu sunt foarte mari sansele ca un iubitor de manele sa intre pe acest canal.

Anyway , summing things up, internetul este viata secreta pe care nu avem curajul, ocazia, sau posibilitatea sa o traim in real. Iar daca o sa imi spuneti ca pe internet se exagereaza si se minte foarte mult am sa va rog sa fim seriosi. Cati dintre noi nu am descoperit vreodata ca partenerul de viata era un alt om decat cel pe care il credeam, sau ca prietenul pe care jurai ca il cunosti foarte bine a devenit de nerecunoscut. Pana si cunoasterea de sine beneficiaza pe internet. Eu unul reusesc sa ma surprind singur prin anumite reactii, decizii, lucruri spuse sau scrise pe net. Fiindca monitorul nu te priveste nicioadta in ochi. Iar netul este o forma excelenta de comunicare (poate una dintre cele mai reusite) dar nu este in nici un caz una completa. Ca dovada, acest weblog in care nu doar imi pastrez ideile, (chiar daca o fac intr-un mod public) ci incerc sa comunic cu cei care ma citesc. Dar in 99,9% din cazuri este vorba doar de un monolog. Eu stiu asta. Monologul meu este maniera in care inteleg sa ma adresez lumii (iubund , urand, soptind, urland , exprimand lumea asa cum o vad). Nu-ti place ce regasesti aici?Te salut din mers.
Daca tie nu-ti pasa , nu-mi pasa nici mie.


Otherwise, welcome back old silent friend. I missed you.

old text 2

Zau ca nu inteleg ce e uneori cu mine si unele femei. Parca am o ceatza pe ochi, devin pentru ele un robotzel, o jucarie mecanica aproape de a fi redus la conditia de animalut docil de companie. Da draga, desigur draga, cum sa nu, imediat draga. La naiba, uneori fac si lucruri pe care in mod normal le evit. Bineinteles ca merita, sunt pentru ea. Pe dracu. Cine acorda vreodata atentie robotului de bucatarie?. Buna dimineata dragul meu toaster, cum ai dormit? Cum e curentul astazi? Haide sa iti dau doua felii de paine sexy sa le incalzesti. Ai grija sa nu le arzi! OK? Multumesc!Tzoc Tzoc..
Bleeeeaaah. Ea te observa numai daca iti incetezi actiunile de deservire sau daca le faci asa, fara motivare, si deci incorect.
Si apoi invariabil vine acel moment cand te saturi si deschizi ochii. Si fara sa inveti nimic, te hotarasti sa pleci mai departe, sa o slujesti pe alta. In urma ea bazaie, dar tu nu poti sa o consolezi, esti un robotel jucarie animalut care e programat sa faca altceva cu si pentru altcineva in acel moment. Ding ding! Your toast is ready! Your toast is ready! You’re toast.

gheatza, frate!

Fraier, daca nu ma inseala subcultura generala vine de la "frei herr". Adica de la un barbat care tocmai a devenit al unei femei (logodnic), si care de fericire/disperare (discutabil) da de baut la toata lumea, se da in spectacol, scrie bloguri, stiu si eu ce nazdravanie mai face.

Si avand invedere ceea ce am facut eu in weekend, pentru femeia pe care o iubesc, cred ca ma incadrez cu usurinta la categoria sus-amintita. Mai concret, m-am suit pe patine si m-am avantat pe un patinoar. Yup. Patine. Nu role. Ice ice baby.. Nu carecumva sa zambesti cititorule, fiindca am sa te ploconesc instantaneu cu calificativul fraier oriunde te-ai fi afland in momentul in care aceste cuvinte iti aluneca prin fata ochilor cu singura si extraordinara exceptie a cazului in care in picioarele tale se gasesc chiar acum o niste patine.

Daca nu ai apucat inca sa iti pui patine in picioare pe anul asta, pe viata asta, atunci afla de la mine si ca iti irosesti iarna incet dar sigur. Apoi la fel de repede afla tot de la mine ca te iert. Fiindca pana weekend-ul trecut nu incercasem nici eu. E atat de adevarat ca aveam suficiente scuze. Valabile toate. La fel de adevarat e ca nu ma vad intors prea curand inapoi pe gheata. [Insert ironic smile here].Patinatul poate fi fain, amuzant, de doi sau de gashca, de sezon, de geaba sau de vito dar tot nu inseamna musai ca e de mine. Sau de tine. Pe de alta parte, iti jur cititorule ca trebuie sa il incerci macar o data in viata. Din simplu motiv ca nu e nimic mai "mit stock" decat sa incerci lucruri noi in viata. Trust me. I should know. Pentru ca ma declar mandrul detinator al unei febre musculare cu caracteristici sorto-tipo-dimensionale corelate atent cu patinatul . Si fiindca de pe doua lame intelegi gravitatia mai bine. Traiasca gravitatia!

p.s. Sti cine mai patineaza bine? Iti dau un mega-indiciu :

sa alunecati bine !

e adevarat ca la el gheatza este de regula in forma cubica, iar patinuarul seamana destul de mult cu o frapiera.