marți, 6 februarie 2007

old text 2


Zau ca nu inteleg ce e uneori cu mine si unele femei. Parca am o ceatza pe ochi, devin pentru ele un robotzel, o jucarie mecanica aproape de a fi redus la conditia de animalut docil de companie. Da draga, desigur draga, cum sa nu, imediat draga. La naiba, uneori fac si lucruri pe care in mod normal le evit. Bineinteles ca merita, sunt pentru ea. Pe dracu. Cine acorda vreodata atentie robotului de bucatarie?. Buna dimineata dragul meu toaster, cum ai dormit? Cum e curentul astazi? Haide sa iti dau doua felii de paine sexy sa le incalzesti. Ai grija sa nu le arzi! OK? Multumesc!Tzoc Tzoc..
Bleeeeaaah. Ea te observa numai daca iti incetezi actiunile de deservire sau daca le faci asa, fara motivare, si deci incorect.
Si apoi invariabil vine acel moment cand te saturi si deschizi ochii. Si fara sa inveti nimic, te hotarasti sa pleci mai departe, sa o slujesti pe alta. In urma ea bazaie, dar tu nu poti sa o consolezi, esti un robotel jucarie animalut care e programat sa faca altceva cu si pentru altcineva in acel moment. Ding ding! Your toast is ready! Your toast is ready! You’re toast.

Niciun comentariu: